Ziua de 1 Mai este recunoscută la nivel internațional drept Ziua Muncii, fiind sărbătorită în numeroase țări, inclusiv în România, ca zi liberă legală. Însă dincolo de vacanțele la mare sau tradiționalele grătare, această zi are o istorie profundă și o semnificație socială majoră.
Totul a început pe 1 mai 1886, în Chicago, când zeci de mii de muncitori au ieșit în stradă pentru a cere o normă zilnică de lucru de 8 ore. Mișcările de protest au degenerat în confruntări violente, culminând cu celebrul incident din Piața Haymarket. Rezultatul acestor mișcări a fost recunoașterea oficială, în timp, a zilei de muncă de 8 ore. În 1889, Internaționala Socialistă a declarat ziua de 1 Mai drept Ziua Internațională a Muncitorilor, iar tradiția s-a răspândit în întreaga lume, mai puțin în SUA, unde se sărbătorește Labor Day în septembrie.
În România, 1 Mai a fost celebrată pentru prima dată în 1890, în timpul domniei lui Carol I. După instaurarea regimului comunist, această zi a fost transformată într-un simbol al propagandei muncitorești, marcată prin parade și manifestații grandioase. După 1989, sărbătoarea a căpătat o notă mai relaxată, devenind un prilej pentru minivacanțe, picnicuri și întâlniri cu familia sau prietenii.
Povestea micului românesc – nelipsit de 1 Mai
Un element nelipsit de Ziua Muncii în România este micul, un preparat cu o istorie disputată între mai multe țări balcanice. Potrivit legendei românești, micii ar fi fost „inventați” într-o seară la hanul „La Iordachi” din București, când proprietarul a rămas fără mațe pentru cârnați și a pus carnea direct pe grătar. Așa s-a născut micul, devenit rapid un favorit național.
Specialiștii culinari, precum Mehrzad Moghazehi, spun că rețeta originală includea condimente orientale precum chimenul și ienibaharul, sugerând că micul românesc ar fi de fapt o adaptare a kebapului turcesc.
În prezent, mititeii se bucură de o popularitate uriașă, iar locuri precum Dedulești (DN7 – Dealul Negru) sunt renumite pentru „micii mari”, unde se vând zilnic mii de bucăți către turiștii în tranzit.
1 Mai a devenit astfel o zi cu puternice rădăcini istorice, dar și o tradiție culinară și socială, păstrând echilibrul între comemorarea luptei pentru drepturile muncitorilor și bucuria unor momente de relaxare.
